Category

Logopedie

Category

Despre rolul poveștilor în viața copiilor noștri, am mai vorbit iar prin acest articol nu mă abat de la această idee. Observ, însă, câteva nuanțe sumbre în poveștile noastre tradiționale și, personal, eu le-aș modifica puțin atunci când le-aș povesti copiilor mei sau aș opta pentru altceva.Poveștile Disney sunt deja modificate pentru că în origine, sunt de-a dreptul de groază. Pentru detalii, click aici.

Observăm că în toate poveștile, frumusețea fetelor este trăsătura care le garantează succesul. În afară de aceasta, ele mai au nevoie de zâne ajutătoare și prinți care să le salveze tot timpul. Capra-mamă din povestea “Capra cu trei iezi”, își stabilește un plan malefic de răzbunare imopotriva lupului care a mâncat iezii, ale căror capete au fost rânduite pe pervaz.

Violența este îndreptată, în general, către copii și vine mai ales de la mamele vitrege care poartă o etichetă grea de vrăjitoare și femei fără suflet. Albă ca Zăpada este dusă în pădure la cerința mamei vitrege care vrea să îi obțină organele. Cenușăreasa este și ea chinuită de mamă vitregă, femeia fără suflet care dorește să scape de ea. Hansel și Gretel, cei doi frați, sunt duși în pădure de ambii părinți(mama vitregă și tatăl natural) pentru a fi părăsiți. Scufița Roșie se răzbună(după ce a fost mâncată și scoasă din burtă lupului) împreună cu vânătorul și bunica și stabilesc un plan prin care umplu burta lupului cu pietre ca să moară în rău. Un pasaj mic, dat ca exemplu:

Va propun să le povestiți copiilor versiuni mai dulci ale poveștilor sau să optați pentru altceva. Aveți aici exemplul unei cărți cu povestioare pline de învățăminte despre curaj, prietenie, bunătate, etc.

fabule-pentru-cei-mici-ilustratii-de-juan-vernet-p94710-0.JPG

O adaptare interesantă a poveștilor clasice, o găsiți în cartea” Povești altfel” pe care o recomand cu căldură. O să vedeți cum a contat pentru Cenușăreasa, faptul că se spăla pe dinți și nu mânca dulciuri sau ce au pățit cei trei purceluși pentru că nu i-au împrumutat lupului un șervețel la răceală.

933711

Succes!

A început școala! Princhindeii de la clasa pregătitoare au intrat curioși în clasă cu ghiozdanul plin.  Părinții au mers in spatele lor, care mai de care mai speriați, emoționați sau îngrijorați.
E bine ca această emoție sa fie una pozitivă și sa porniți cu dreptul in această călătorie alături de copilul dumneavoastră.

Am scris acest articol asistând la o întâmplare care m-a pus sa ma gândesc: „Eu ce mi-as dori de la copilul meu, la școală?”
Doamna învățătoare a rămas cu copiii în clasă și cu încă doi-trei părinți care nu s-au putut desprinde de copilul lor.

Doamna i-a întrebat, printre altele, ce cântecele sau poezii au învățat la grădiniță. Au răspuns și au iesit in față 5-6 copilași din aproximativ 30.
La sfârșit, când copiii au plecat, mama copilului l-a întrebat in primele 5 secunde de când a venit la ea: „Și chiar nu ți-ai amintit și tu niciun cântec, nimic?”

Părinți, copilul trebuie încurajat in prima zi, felicitat pentru curajul de care a dat dovada și nu trebuie stimulat sa creadă ca școala va fi numai despre a raspunde primul și a lua notele cele mai mari. De multe ori uitam ca toți copiii sunt diferiți dar aprecierea fata de ei trebuie sa nu aibă reguli.

Referitor la reguli, am găsit unele grozave pentru dumneavoastră! 
Nu vreau 10 pe linie.
Nu vreau sa scrie frumos.
Nu vreau sa fie cel mai bun din clasa.
Nu vreau sa stie lectia „ca pe apa”.           Nu vreau sa arate ca scos din cutie.
Nu vreau 10 medalii la sfarsit de an.
Nu vreau sa castige toate concursurile.
Nu vreau cele mai drepte liniute si cele mai corecte bastonase.
Nu vreau sa coloreze perfect in contur.
Vreau  sa-i fie intelese emotiile.
Vreau se simta in largul lui.

Vreau sa greseasca si sa poata sa surada, fara sa simta nevoia de a ascunde .
Vreau sa spuna senin ca nu stie, dar sa fie curios si sa caute raspunsul.
Sa aiba curajul de a contrazice, forta de infrunta, puterea de a lupta si scoala sa nu incerce sa îl înfrângă.
Vreau respect pentru copilul meu.

IMG_1752.JPG

După ce afli  despre copilul tău că are autism, descoperi, ceea ce mie îmi place sa numesc, „familia terapeuților”.
Există părinți care aleg un terapeut și colaborează doar cu el pe o perioadă lungă de timp, părinți care își fac o echipă de terapeuți( coordonatori, logopezi, kinetoterapeuți, etc) și părinți care schimbă permanent terapeuții.
Articolul meu nu este despre modalitatea cea mai potrivită dintre cele de mai sus, ci despre ce anume trebuie să cauți la terapeuții copilului tău, astfel încât rezultatele sa fie eficiente. După cum știm, performanța acestora este un factor decisiv in recuperarea copilului, printre altele). Iată câteva aspecte pe care le puteți urmări:
1 Terapeutul trebuie sa fie foarte comunicativ pentru că:
a) stimulează vorbirea copilului, lucru de care au mare nevoie majoritatea copiilor cu autism.
b) Vă ajută să cooperați cu ușurintă (părintele ajuta terapeutul atunci când urmează sfaturile sale iar terapeutul trebuie sa transmită permanent schimbările pe care le observă și invers). Cooperarea terapeut-părinte este extrem de importantă pentru ca este unul din factorii care duc la recuperarea copilului.

2 Blândețe și fermitate                                                           Blandețea încurajează copilul să îndrăznească, nu îl agită și îl face să imite comportamentul liniștit iar fermitatea este foarte necesară pentru că o persoană moale renunță ușor la deciziile pe care le ia și nu îl ajută deloc pe copil. Spre exemplu, terapeutul ii sustrage recompensa unui copilaș pentru că a avut un comportament nepotrivit intr-o situație. Dacă terapeutul cedează, la insistența  copilului(plânsete, țipete, etc),  acesta va folosi această atitudine de fiecare dată când va dori sa obțină ceva și in felul acesta, va fi încurajat acest tip de comportament.

3 Experiența este un avantaj!                                                            Un terapeut fără experiență poate să ajungă unul bun dar după ce obține această experiență. Poate avea toate cele necesare, dar un terapeut cu experiență a întâlnit tot felul de simptome și comportamente, în trecut, și va găsi cu mai multă ușurintă idei despre cum să gestioneze fiecare situație.(Chiar  dacă fiecare copil este foarte diferit, există anumite situații care apar in majoritatea familiilor)
4  Prea sobrăNU!
Poate ca această trăsătura poate fi un atu pentru alte de joburi dar aici nu discutam despre așa ceva. Se lucrează cu suflete și, as zice eu, suflete dintre cele mai pure ale unor copilași extrem de sensibili.
Terapeutul trebuie să fie copilăros, sa se prefacă in jucării, sa râdă cu poftă,  sa aplaude, sa gâdile, sa zâmbească și să ia in brațe.
Trebuie să ii placă ceea ce face pentru că de acolo izvorăște răbdarea nemărginită a terapeuților  buni pe care ii felicit cu această ocazie pentru că pășesc  in urma copiilor și ii țin de mâna cu încredere pentru viitor!

5803B8E2-040D-45F1-9E28-C3E049F79EED-333-00000075AD71EB7C                      Titlul nu are nevoie de prea multe explicații iar ideea este simplă și profundă!

Ai un bebeluș?Fii prietenul lui și zâmbește-i tot timpul! Vorbește-i, arată-i cât îl iubești, luându-l in brațe! Stai cu el! Nu-i arată ca ești obosit/ă! Va fi copilul vesel care îți va umple casa de bucurie! Fii prietenul lui!

Ai un copil preșcolar sau școlar mic? Fii prietenul lui și ascultă-i nemulțumirile oricât de neînsemnate ți s-ar părea ele! Ajută-l la teme dar fără să fii profesorul lui! Va fi copilul încrezător și curajos! Fii prietenul lui!

Ai un adolescent acasă? Fii prietenul lui cu P mare! Acum este cel mai important moment sa fii prieten! Străduiește-te oricât de greu ar fi! Nu îl pedepsi, vorbește-i frumos și ajută-l sa își dea singur seama atunci când greșește! Adaptează-te vârstei și încearcă sa îl înțelegi chiar și atunci când crezi ca e de neînțeles! Nu îi impune limite și reguli doar pentru că „Așa e mai bine pentru tine!” sau „Nu contează de ce, știu eu mai bine!”. Vorbește cu el despre orice și nu îl face sa se rușineze in fața ta! Asculta-l și el, singur, te va face prietenul său! Va fi adultul care va lua decizii cu grija și va avea încredere in el!

Copilul tău este un adult? Fii prietenul lui și asculta-l fără sa îl critici! Nu te băga in familia lui, ci încearcă sa îl ajuți cât de mult poți ca sa ii ușurezi munca și să îl vezi fericit! Fii prietenul lui!