Tag

rasfatul

Browsing

 

Majoritatea părinţilor, mai puţin mamele, consideră, prima dată când observă ceva în neregulă cu copilul lor, că este vorba despre un comportament capricios. În general mamele sunt cele care insistă să consulte un medic. Din păcate, medicii pediatri la care ajung părinții mai întâi nu cunosc foarte bine spectrul autist, acest lucru făcând confuzii şi contradicţii între medici şi părinţi.Se întâmplă ca părintele să spună că vede ceva la copilul său iar medicul să susţină că este doar răsfăţat şi atât.
Dacă exista confuzii și unii medici nu observa diferența aceasta, vă imaginaţi că oamenii din jur o observă cel mai puţin. Atunci când eşti cu copilul tău pe stradă sau unde sunt persoane necunoscute, se intampla ca majoritatea sa  te priveasca sau sa  iţi spuna că ai un copil needucat. Simptomele bolii sunt mascate şi de abilităţile intelectuale peste medie ale celor cu autism înalt funcţional sau autism atipic. Astfel, oamenii consideră că este vorba despre un copil răsfăţat sau needucat şi nicidecum de un copil cu diagnostic.
Ca să nu confundăm răsfăţul cu autismul, trebuie să ştim, şi bine ar fi sa stim cu toții, nu  doar persoanele care au de-a face cu astfel de copii, care sunt semnele prin prisma cărora poți face diferența. Dacă ştim acestea, putem îndruma pe cineva spre un consult specializat, ne ajută în cazul în care observăm ceva suspect la copilul nostru sau pur şi simplu nu ne mai facem o părere greşită, punând în situaţii supărătoare, alţi părinţi.

  • Copilul cu autism preferă să se joace singur. Nu va fi interesat să fie în centrul atenţiei sau nu va vrea neapărat toate jucăriile dorite de ceilalţi copii, pentru el. Din contră, el este atras, de multe ori, de anumite părţi ale obiectelor, obiecte fără sens pentru joc, cartonaşe, s.a.
    Comportamentul pare a fi nepoliticos faţă de ceilalţi copii.De fapt, el îşi crează propriile jocuri, neînţelese de alţii şi nu caută să fie înţeles. Tocmai de aceea nu putem spune că este răsfăţat.
  • Nu conştientizează pericolele
    Într-un parc de joacă, ei nu se feresc de obiectele periculoase. Merg prin fata leagănelor, se urcă pe topogan cu picioarele. În schimb ei pot manifesta fobii faţă de diferite obiecte total obişnuite şi nepericuloase: anumite jucării, cărţi, aparate etc.Nu vor sa atragă atenția asupra lor prin acest lucru, ci pur și simplu nu conștientizează pericolul.
  • Limbajul apare mai târziu
    Majoritatea copiilor cu autism au întârziere în limbaj iar la unii dintre aceştia, poate să nu apară niciodată. Şi acesta este un mod de a ne da seama cât de serioase sunt lucrurile şi să apelăm la un specialist pentru a începe cât mai devreme demersul terapeutic.
    Desigur, există şi ale simptome ale autismului însă importantă in acest articol, este diferenţierea de un comportament capricios sau needucat.   
  • Lucrurile pot fi confundate şi invers, atunci când părinţii caută să îl răsfeţe pe copil din pricina diagnosticului şi pun multe dintre reacţii pe seama autismului.
    Ca orice copil, el caută să obţină cât mai multe lucruri, dacă se poate, prin plâns, ţipete sau alte metode înduioşătoare. Trebuie să ştim care este limita şi să nu ne încredem în ideea că acesta nu poate fi obişnuit să ceară un lucru civilizat sau că nu poate înţelege nimic. Sunt lucruri pe care nu reuşeşte să le înţeleagă aşa cum o facem noi, dar cu răbdare, perseverenţă şi înţelegere el se va obişnui şi va respecta ceea ce îi ceri.
    De reţinut e faptul că nu trebuie niciodată să îi oferi tot ce doreşte doar pentru că ai obosit să ai răbdare, te-ai plictisit sau te scoate din minţi, şi nici pentru că ai considerat tu că trebuie să îi faci pe plac pentru că are autism. De asemenea nu se acceptă un comportament total negativist în care să te impui agresiv verbal sau fizic pentru că nu va înţelege mai bine. Este nevoie de multă răbdare dar rezultatele vor apărea, bine meritate!