Perioada primilor 5 ani de viață este crucială pentru dezvoltarea limbajului la copii. În această perioadă, copiii dobândesc abilități esențiale de comunicare și își construiesc fundația pentru dezvoltarea viitoare a limbajului. Este important ca părinții și îngrijitorii să fie conștienți de etapele normale de dezvoltare a limbajului, precum și de semnele de alarmă care pot indica posibile tulburări de limbaj.
Etapele în dezvoltarea limbajului: Dezvoltarea limbajului la copii poate fi împărțită în mai multe etape distincte. Este important de reținut că fiecare copil este unic și poate avea un ritm propriu de dezvoltare. Cu toate acestea, următoarele etape pot oferi o perspectivă generală:
1. **De la naștere până la 12 luni**: În această perioadă, copiii plâng pentru a-și semnaliza nevoile de bază, încep să emită sunete, cum ar fi cântecul și gânguritul. În jurul vârstei de 5-6 luni apare lalația canonică pentru a comunica. Își recunosc propriul nume atunci când sunt strigați. Sunt atenți la sunetele din jur și le recunosc, răspund corect la comenzi (ridică mâinile, fă „pa”). Ei reacționează la vocea părinților și își dezvoltă abilitățile de comunicare non-verbală, cum ar fi contactul vizual și gesturile. Gânguresc imitând vorbirea din jur. Se implică în activități ludice de tipul „cucu-bau”.
2. **De la 12 la 24 de luni**: Copiii încep să recunoască și numele celor din jur, înțeleg sarcini simple, pot oferi jucării la cerere, urmăresc vorbirea, răspunde la muzică prin mișcări ritmice. Încep să folosească cuvinte simple și să formeze propoziții scurte, imită onomatopee, vocalizează atunci când se joacă. Înțelegerea limbajului este mai avansată, iar vocabularul se extinde rapid. Ei încep să pună întrebări simple și să își exprime dorințele și nevoile. În jurul vârstei de 18 luni folosesc 5-10 cuvinte (ființe, jucării, nume) imită spontan cuvinte. Articulează consoane explozive anterioare: (p,b,m,t,d) n și h. Își exprima dorințe, nevoi, păreri („mai”, „nu”, „nu pace”). Indica câteva elemente din schema corporală, urmăresc scurte secvențe din desene animate, audiază povești, cântece și jocuri. Învață cuvinte zilnic, încep să înțeleagă structuri sintactice. Înțeleg aproximativ 250-300 de cuvinte.
3. **De la 2 la 3 ani**: Vocabularul se dezvoltă și mai mult, iar copiii încep să formeze propoziții mai complexe. Ei pot relata evenimente sau să povestească scurte povești. Înțelegerea limbajului este din ce în ce mai bună, iar abilitățile de comunicare socială se dezvoltă. Cunosc câteva noțiuni opuse și poziții spațiale. Înțeleg comenzi duble (închide ușa și vino). Înțeleg pronume, cantitate, crește atenția. Achiziționează schema corporală, își dezvoltă structura gramaticală (verb-substantiv, plurale). Au un volum al vocabularului de aprox 45 cuvinte, identifică 3-4 culori, articulează corect f-v, l și explozivele în poziție finală. Vorbirea este inteligibilă.
4. **De la 3 la 4 ani**: Copiii își îmbunătățesc abilitățile de conversație și de comunicare socială. Vocabularul se extinde și mai mult, iar copiii pot utiliza adjective și adverbe pentru a descrie lucrurile din jurul lor. Ei încep să formuleze propoziții complexe și să își exprime ideile și sentimentele într-un mod mai precis și detaliat. Volumul vocabularului este în jur de 1000 de unități, se dezvoltă abilitățile de povestire, își cunosc numele de familie, recită poezii scurte, cântece. Se reduc difluențele din vorbire, răspunde la întrebări, folosește aspecte gramaticale (gen, plural, pronume). Exprimă posesia. Pronunță sunetele siflante (s,z), șuierătoare (ș,j) și africatele ( ce/ci, ge/gi, ț). Pronunță diftongi și structuri consonatice (mp, pt, sm).
5. **De la 4 la 5 ani**: Copiii dezvoltă abilități avansate de limbaj, inclusiv gramatică și sintaxă. Ei pot avea conversații mai complexe și pot începe să utilizeze limbajul pentru a-și exprima imaginația și creativitatea. Înțelegerea limbajului scris începe să se dezvolte, iar abilitățile de citire și scriere devin tot mai importante.Se orientează temporal, pot audia o poveste de 10-15 min., înțeleg numeralele ordinale, folosesc formele de trecut ale verbelor, propozițiile au 4-5 unități. Numesc și identifică toate culorile, pun întrebări (de ce?) Articulează și pronunță corect toate sunetele din limba vorbită. Își adaptează discursul la persoană, denumește cifre și litere.
În linii mari acestea sunt abilitățile de limbaj în funcție de vârsta 0-5 ani și nu se aplică la fel pentru toți copiii. Însă sunt un reper foarte bun în urmărirea eventualelor tulburări de limbaj și comunicare ce pot apărea în dezvoltarea obișnuită.
Semne de alarmă în dezvoltarea limbajului:
Este esențial ca părinții să fie conștienți de semnele de alarmă care pot indica posibile probleme în dezvoltarea limbajului copilului lor. Aceste semne pot varia și pot include următoarele:
1. **Întârzierea semnificativă în vorbire**: Dacă copilul nu începe să rostească cuvinte sau să formeze propoziții la vârstele normale, acesta poate fi un semn de alarmă (sfârșitul fiecărei etape, +6 luni peste).
2. **Dificultăți de înțelegere a limbajului**: Dacă copilul are dificultăți în a înțelege instrucțiunile simple sau în a răspunde la întrebări adecvat pentru vârsta sa, acest lucru poate indica o posibilă problemă în dezvoltarea limbajului.
3. **Lipsa interacțiunii verbale**: Dacă copilul nu încearcă să comunice verbal sau să interacționeze verbal cu cei din jurul său.
4. **Pronunție neclară**: Dacă copilul are dificultăți în pronunția cuvintelor sau dacă are o pronunție neclară în comparație cu alți copii de aceeași vârstă, este posibil să fie necesară evaluarea logopedică. (recomandarea mea este ca începând cu vârsta de 4 ani să solicitați evaluare logopedică în cazul tulburărilor de pronunție).
5. **Dificultăți de comunicare socială**: Dacă copilul are dificultăți în a stabili și menține interacțiuni sociale adecvate pentru vârsta sa, inclusiv contact vizual, menținerea, inițierea, răspuns în conversații și înțelegerea regulilor sociale, poate fi necesară evaluarea limbajului și comunicării. Dacă observați aceste semne la copilul dvs. nu ezitați să cereți sfatul unui specialist.
Bibliografie:
Logopedia. Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise. Editura Trei. Carolina Bodea Hațegan